marți, 28 aprilie 2009

Raze de soare

O mica raza de soare mi-a zis ieri sa am grija de sufletul meu (si cu atata caldura, ca m-a cotropit …). Ii voi raspunde acum ca asta si fac. De ce altceva sa am grija pe lumea asta, cand sufletul e tot ce ne-a ramas?


O alta raza mi-a soptit tot ieri sa am grija sa nu sufar. Dar nu imi e frica de asta. Sunt mai deschisa decat un camp de batalie. Si mai nebuna decat un razboinic care lupta in pijamale…fiindca stiu ca forta vine dinauntru, si nu din scut. Fiindca scutul pare ca te protejeaza uneori, dar protejatul asta nu te face decat mai slab. Fiindca scutul nu iti da puterea sa lupti, ci ti-o ia, te trage in jos, caci e greu…
Nu te ingrijiora pentru mine, turturico ( ioi, mi-e dor de tine ma, un an!!). Sunt aici, cu inima plina de iubire si cu zambetul pe buze, astea imi sunt armele…


E asa frumos afara...cand te gandesti cata iubire ascundem fiecare dintre noi, mai ca te inunda atatea raze de soare..

7 comentarii:

Semestrul II spunea...

wow , armele tale (inima plina de iubire , zambet pe buze , dialog cu natura ) sunt deosebit de puternice , ai deasemenea tactica ofensiva , deci : contra cui lupti ?

Ella spunea...

Of cosmin, aici intervine o greseala pe care multi o fac. De luptat, nu lupt contra nimanui.
Tocmai asta e grandoarea, ca lupta in cazul asta se diferentiaza de razboi prin tocmai faptul ca practic nu lupti impotriva nimanui..
Esti tu cu sufletul tau, lupta se duce cu tine...pentru tine..
Iar refuzul de a lupta cu inima deschisa duce la...a pierde

stoica spunea...

aha

cosmin spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Cosmin spunea...

Totusi lupta exista (arme sunt),inamic exista(tu insuti) - nu m-am referit ca ar veni cineva in capitala sau un razboinic in pijamale pe care sa il lovesti cu un zambet deala fain de tot de al tau si nici sa ii arunci o grenada plina cu praf exploziv de iubire direct din inima ,cu siguranta ca a lupta nu e ce au facut desteptii din razboaile mondiale ci e mult mai mult si cu cat e mai mult creste si miza nu ? Da, a fost greseala mea , m-am facut neinteles si da ai dat un raspuns fain :)Ramane totusi : cat timp dureaza lupta asta misterioasa si de ce sa lupti ,adica cu ce te alegi , un suflet bun , spirit hranit , prieteni adevarati ,asta e tot ? asta e toata lupta ?
** Am mai publicat un comm (inainte sa ma duc la cealalta scoala ,m-am grabit si nu am treminat ceva fraze si era compromis tot, sper ca nu te superi ,(l-am sters). **

Ella spunea...

Hmm...Lupta da, exista, cat de inamic, daca tot tii la denumirea asta, sa zicem ca singurul inamic ti-e frica, singura care te poate dezarma total si tintui mort in adancul sufletului tau.
Cat timp? No, asta nu stiu, aici intervine timpul fiecaruia si dimensiunea lui proprie. Dar eu tind sa cred ca lupta asta nu terminata decat atunci cand dispare de tot inamicul. Frica insa e probabil cel mai gigantic monstru de pe planeta, e nimicita f greu, si de-asta sunt atatia oameni tintuiti si plini de scuturi.
De ce? Pentru ca doar asa poti ajunge sa fii liber. Lupta asta e pentru eliberarea de sub tirania fricii. Doar asa poti ajunge sa traiesti si sa simti la nivel maxim (la care de fapt noi suntem setati, dar de care ne e frica!)...

Semestrul II spunea...

oke , ne-ai lamurit pe toti , iti multumim :D si o sa urmam ceea ce am invatat din toate commurile astea (sper ca nu am comentat ,am fost de acord cu tine doar ca am pus intrebari suplimentare , stii la sfarsitul orei intreaba profu': "aveti intrebari ?" cam asa am facut si eu) ... - este un subiect fierbinte si da, l-ai atins ,inca o data -.

Lista mea de bloguri