luni, 13 aprilie 2009

Niste pistruiati


S-a apucat de ploaie azi, ce vreme crunta de betie mi-as pierde capul de-atata euforie, si-as scrie pana mi-as toci varful degetelor, de-atata rasunet greu si cristalin, zici ca-mi curge ploaie si nu sange prin mine ..

Azi, hoinărind prin fototapetul cu frunze gălbui şi cer de atlaz, m-a calcat pe picior Mircea Cartarescu. Si-a cerut iertare si i-am raspuns zambind ca e in regula. Chiar si acum zambesc. M-a calcat pe picior Cartarescu...zici ca as spune m-a apucat dumnezeu de-un picior, si poate chiar asa e. Un semn tare fain, mai ales cand capusorul tau tocmai se gandea ce zi geniala de scris, dintr-o data apare o motocicleta parcata sub stele care iti soarbe privirea cu ochii de pradator. Atata energie statica in cele maxim doua secunde incat pana si-acum mi-e frica sa nu ma electrizez doar cu gandul.
Da, eu, cea care poseda tot felul de obiecte electrice...Beware!


3 comentarii:

M spunea...

chiar ca nu oricui i se intampla sa fie calcat pe picior de cartarescu ....citisem undeva ca de prima lui sotie i-a fost eleva cand el preda la scoala generala...practic a crescut-o si a luat-o de nevasta :)) mereu imi vine povestea asta in minte cand aud de el :))

M spunea...

fara "de" :P

Petrisor spunea...

I-auzi! Poate te casatoresti cu Cartarescu =))

Lista mea de bloguri