miercuri, 10 februarie 2010

The grass was greener

Adorm f greu noaptea. Si ma dor oasele de-atata zvarcolit in pat blocandu-mi mintea pe "Adormi, adormi, adormi, adormi, adormi!!".
Dimineata ma trezesc cu o durere de cap, ca si cum nu as fi dormit de zile. Ca si cum in somn as fi ramas treaza si nedormita, iar durerea mi-ar fi singura amintire a ceea ce mi s-a intamplat in somn.

Probabil e un motiv al insomniei. Trebuie sa fie. Dar cred ca imi e prea frica sa stau sa il gasesc, mi-ar trebui un curaj enorm sa hoinaresc de nebuna prin visele si prin spasmele care ma bantuie noaptea. Dar nu numai nebuna, si singura.

Nebuna, nu mi-e frica de asta. Iar singura, hmm..n-ar fi ceva nou. Atunci, de ce imi este asa greu sa prind de picior piticul asta de pe creier care nu imi da pace?



Acesta e un articol dedicat probabil nimanui si tuturor.
Simteam doar nevoia egoista sa share it to the world.
Mai taie din greutatea nebuniei...



Steps taken forward, but sleep walking back again...

Lista mea de bloguri