Dimineata ma trezesc cu o durere de cap, ca si cum nu as fi dormit de zile. Ca si cum in somn as fi ramas treaza si nedormita, iar durerea mi-ar fi singura amintire a ceea ce mi s-a intamplat in somn.
Probabil e un motiv al insomniei. Trebuie sa fie. Dar cred ca imi e prea frica sa stau sa il gasesc, mi-ar trebui un curaj enorm sa hoinaresc de nebuna prin visele si prin spasmele care ma bantuie noaptea. Dar nu numai nebuna, si singura.
Nebuna, nu mi-e frica de asta. Iar singura, hmm..n-ar fi ceva nou. Atunci, de ce imi este asa greu sa prind de picior piticul asta de pe creier care nu imi da pace?
Acesta e un articol dedicat probabil nimanui si tuturor.
Simteam doar nevoia egoista sa share it to the world.
Mai taie din greutatea nebuniei...
Steps taken forward, but sleep walking back again...
Simteam doar nevoia egoista sa share it to the world.
Mai taie din greutatea nebuniei...
Steps taken forward, but sleep walking back again...
2 comentarii:
Incearca sa ii multumesti lui Dumnezeu incepand de la faptul ca esti frumoasa si desteapta pana la faptul ca te-ai nascut in 1991 si nu in 437 (B.C.).Daca te gandesti daca exista sau nu Dumnezeu sa sti ca a crede in Dumnezeu e o nebunie, insa singura nu o sa poti niciodata sa il prinzi pe piticu' ala care nu-ti da pace...(a da, si si piticul ala e tot invizibil deci il bati tot cu ceva invizibil...iti trebuie arme invizibile(nebun,nu )_)...in the end it's all about the faith...:)
incearca sa iti gasesti tu linistea prin tine draguta ella. e bine sa te gandesti la lucruri invizibile sau apasatoare dar mai bine e sa te gandesti la tine! tu stii ce iti zic.
cu tot binele meu de baietel caruia ii place gagica
Trimiteți un comentariu